Arhiva stiri

La 1 ianuarie 2011 au intrat în vigoare noile norme europene privitoare la transportul rutier internațional de mărfuri periculoase.

01 ian. 2011

Comisia Europeana a cerut Autorităţii Rutiere Române să traducă în limba română modificările la Acordul European referitor la transportul rutier internaţional de mărfuri periculoase.
Aceste modifi cări vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2011. Acordul ADR se modifi că o dată la doi ani, pe perioada de 6 luni de la 1 ianuarie şi până la 30 iunie.
În anii impari este în vigoare şi acordul anterior, iar prevederea cea mai favorabilă se aplică.
În acelaşi scop, Autoritatea Rutieră Română a realizat versiunea 2009 a acordului ADR în limba română prin compilarea textelor publicate anterior în Monitorul Oficial şi pe care o oferă gratuit celor interesaţi postând-o pe site-ul ARR la adresa
http://www.arr.ro/doc_353_Transport-marfuripericuloase--ADR-_pg_0.htm.

Dacă s-ar fi respectat prevederile legale, nu ar fi fost posibilă catastrofa de la Mihăileşti din anul 2004, când a explodat camionul cu azotat de amoniu.

Spre cunoştinţa celor care nu au consultat încă această legislaţie internaţională, impusă de ONU, prezentăm mai jos câteva recomandări privind instruirea personalului implicat în transportul de mărfuri periculoase.

„Persoanele angajate de factorii implicaţi, al căror domeniu de activitate include transportul de mărfuri periculoase, trebuie să fi e instruite pentru a corespunde exigenţelor domeniului lor de activitate şi de responsabilitatea impusă în timpul transportului de mărfuri periculoase. Instruirea trebuie să trateze, de asemenea, dispoziţiile specifice de securitate în cazul transportului de mărfuri periculoase enunţate în capitolul 1.10.
Instruirea personalului trebuie să aibă următorul conţinut, în funcţie de responsabilităţile şi funcţiile persoanei în cauză. Personalul trebuie să cunoască bine prescripţiile generale ale reglementării referitoare la transportul mărfurilor periculoase.
Instruirea personalului trebuie să fie detaliată, adaptată exact la funcţiile şi responsabilităţile respectivelor persoane, bazată pe prescripţiile generale ale reglementării privind transportul mărfurilor periculoase. În cazul în care în transportul mărfurilor periculoase intervine o operaţiune de transport multimodal, personalul trebuie pus la curent cu prescripţiile referitoare la celelalte moduri de transport.
Instruirea personalului trebuie să includă tratarea riscurilor şi pericolelor prezentate de mărfurile periculoase, adaptată la gravitatea riscului de rănire sau de expunere rezultată dintr-un incident petrecut pe parcursul transportului mărfurilor periculoase, inclusiv în timpul încărcării şi descărcării. Această instruire va avea drept scop sensibilizarea personalului la procedurile ce trebuie urmate pentru manipularea în condiţii de siguranţă şi intervenţiile de urgenţă.
Angajatorul şi angajatul trebuie să păstreze şi să verifice la începerea fi ecărei noi angajări o descrieredetaliată a întregii instruiri. Această instruire trebuie completată periodic prin cursuri.
Factorii ce intervin în transportul mărfurilor periculoase trebuie să ia măsurile adecvate, conform naturii şi importanţei riscurilor previzibile, pentru a evita producerea de daune sau prejudicii şi, dacă este cazul, a reduce la minimum efectele acestora. Ei trebuie, în orice caz, să respecte prescripţiile ADR în ceea ce îi priveşte.
Atunci când siguranţa publică riscă să fie pusă în pericol, factorii implicaţi trebuie să avizeze imediat forţele de intervenţie şi de siguranţă şi trebuie să pună la dispoziţia acestora informaţiile necesare pentru acţiunea lor.
ADR poate preciza anumite obligaţii ce revin diferiţilor factori. Dacă o parte contractantă estimează că nu există nici un risc de diminuare a siguranţei, ea poate, în legislaţia sa naţională, să transfere obligaţiile ce revin unui anumit factor implicat către unul sau mai mulţi alţi factori implicaţi, cu condiţia ca obligaţiile de la punctele 1.4.2 şi 1.4.3 să fie respectate. Aceste derogări trebuie comunicate de către Partea contractantă Secretariatului.
Expeditorul de mărfuri periculoase are obligaţia de a efectua un transport conform prescripţiilor ADR. El trebuie în special:
(a) să se asigure că mărfurile periculoase sunt clasificate şi autorizate pentru transport conform ADR,
(b) să furnizeze transportatorului indicaţii şi informaţii şi, dacă este cazul, documentele de transport şi documentele de însoţire a mărfii, necesare (autorizaţii, acorduri, notificări, certificate etc.),
(c) să nu utilizeze decât ambalaje, ambalaje mari, recipiente mari pentru transportul în vrac (RMV) şi cisterne (vehicule cisternă, cisterne demontabile, vehicule-baterie, CGEM, cisterne mobile şi containere-cisternă) omologate şi adaptate la transportul substanţelor în cauză şi prevăzute cu mărcile prescrise de ADR,
(d) să respecte prescripţiile referitoare la modul de expediere şi la restricţiile de expediere,
(e) să se asigure ca şi cisternele goale, necurăţate şi nedegazate (vehicule cisternă, cisterne demontabile, vehicule baterie, CGEM, cisterne mobile şi containere cisternă), sau vehiculele goale, necurăţate şi containerele mari sau mici pentru transportul în vrac, să fie marcate şi etichetate în conformitate cu ADR şi ca cisternele goale, necurăţate, să fie închise şi să prezinte aceleaşi garanţii de etanşeitate ca şi cum ar fi pline.
În cazul în care expeditorul apelează la serviciile altor factori implicaţi (ambalator, încărcător etc.), el trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru a garanta că transportul corespunde prescripţiilor ADR.
Atunci când expeditorul acţionează pentru un terţ, acesta din urmă trebuie să semnaleze în scris expeditorului că este vorba despre mărfuri periculoase şi să pună la dispoziţia acestuia toate informaţiile şi documentele necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor sale.
Transportatorul are, în special, următoarele obligaţii:
(a) să verifi ce dacă mărfurile periculoase ce urmează să fie transportate sunt autorizate pentru transport conform ADR;
(b) să se asigure că documentaţia prescrisă se află la bordul unităţii de transport;
(c) să se asigure vizual că vehiculele şi încărcăturile nu prezintă defecte vizibile, scurgeri sau fisuri, lipsă de dispozitive, de echipament etc.;
(d) să se asigure că nu a expirat data pentru următoarea încercare pentru vehiculele cisternă, vehiculele-baterie, cisternele demontabile, cisternele mobile, containerele cisternă şi CGEM;
(e) să verifice dacă vehiculele nu sunt supraîncărcate;
(f) să se asigure că au fost puse etichetele de pericol şi semnalizările prescrise pentru vehicule;
(g) să se asigure că echipamentele prescrise în dispoziţiile scrise pentru şoferi se află la bordul vehiculului.
Acestea trebuie făcute, dacă este cazul, pe baza documentelor de transport şi a documentelor de însoţire a mărfii, printr-o examinare vizuală a vehiculului sau a containerelor şi, dacă este cazul, a încărcăturii.
Dacă transportatorul constată o abatere de la prescripţiile ADR, el nu trebuie să pună în circulaţie transportul până la punerea în conformitate a acestuia. Dacă se constată pe parcurs o încălcare ce ar putea compromite siguranţa transportului, expedierea trebuie oprită cât mai curând posibil, ţinând seama de imperativele de siguranţă, legate de circulaţie, imobilizarea expedierii, precum şi siguranţa publică.
Transportul nu va putea fi reluat decât după punerea în conformitate a expedierii. Autoritatea (autorităţile) competentă(e) implicată(e) pentru restul parcursului poate(pot) acorda o autorizaţie pentru continuarea transportului.
În cazul în care conformitatea necesară nu poate fi realizată şi dacă nu a fost acordată o autorizaţie pentru restul parcursului, autoritatea (autorităţile) competentă(e) va(vor) asigura transportatorului asistenţa administrativă necesară. Aceasta este valabil şi în cazul în care transportatorul aduce la cunoştinţa respectivei (respectivelor) autorităţi că nu i-a fost semnalat de către expeditor caracterul periculos al mărfurilor încredinţate pentru transport şi că doreşte, în virtutea dreptului aplicabil în special la contractul de transport, să le descarce, să le distrugă sau să le facă inofensive. Destinatarul are obligaţia de a nu declina, fără un motiv imperativ, acceptarea mărfurilor şi de a verifica, după descărcare, dacă au fost respectate prescripţiile ADR care îl privesc.